S-a făcut Tudor, Uriașul meu, cu un frate, Cezar, Piticuța mea. Nu-i așa că e frumos?

S-a făcut Tudor, Uriașul meu, cu un frate, Cezar, Piticuța mea. Nu-i așa că e frumos?

vineri, 9 septembrie 2011

Subspecii din viața mea

Așadar, trăim înconjurați de tot felul de indivizi așa cum și indivizii aceștia trăiesc înconjurați de noi. Numai că uneori unii simt nevoia să ridice capul. E foarte bine, ar spune alții, asta înseamnă afirmare. Da, așa e, dar să te afirmi pe spinarea altora...Să țipi singur eu m-am afirmat, sunt cel mai bun, am dovedit, am muncit, am asudat, nu mai e timp pentru modestie etc. Nu știu exact cum să exprim tot dezgustul pe care fariseii mi-l lasă, aruncându-mi în ochi praful minciunii lor, ca și cum acesta ar produce și uitare. Sunt unele subspecii de oameni cățărătoare. Sunt ca niște liane aeriene, se hrănesc cu seva celor de care se agață, iar după ce au obținut ce doresc, părăsesc gazda și urcă. Uneori, dacă trebuie, se mai întorc din drum, ca să nu rămână nimic. Subspecia aceasta, are și capacitatea de a împrumuta trăsăturile celor de care se susțin. Și deodată te trezești că X și Y se comportă ca și tine, împrumută gesturi, atunci când nu îi vezi, își decorează casa așa cum au văzut la tine, se îmbracă asemenea ție, chiar își cumpără și bijuterii sau accesorii la fel. Când ajung să stăpânească tehnicile furate te uită. Nu mai reprezinți nicio atracție, nu mai simt nevoia să-ți vorbească, să te sune. Deja personalitatea ți-a fost împrumutată. Există totuși niște pericole de care nu se pot feri: adevăratul lor caracter mic.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu